Domani Elisa ed ivan partiranno per Bucarest dove realizzeranno la performance “Il Verso più lungo” nella capitale romena. In attesa di foto e video, qui una prima poesia (per chi parla romeno).
Lumea rasturnata
Cerul ingropat in pamant
aduna scanteiele in intuneric
pentru ca in bezna acestea stralucesc mai puternic
precum saltul de pe marginea unei viroage
sau tragedia unei lumi rasturnate
Realitatea acestor nopti in canale
zdrobesc pe cel ce, sub pasii sai, captureaza libertatea
deoarece pentru el strazile inseamna casa
iar in noapte isi ineaca febra
de dimineata pana la apus
Pentru acesti muguri acoperiti deja de iarna
pentru burnita si ger
pentru unghiile negre si buzele crapate
pentru cel ce fura de foame sau din curaj
pentru asaltul si lupta impotriva inselaciunilor
pentru acesti copii
inchisi precum nebunii
sub pamantul blocurilor.
Este portretul primaverii in Bucuresti
O primavara trecatoare, efemera
O poezie acelui ce rezista curentului si nu pleaca privirea
si tine capul sus
imbratisand multimea.